Fumatul chiar este singura ta plăcere?

scot cutia paralelipipedică din sertarul
paralelipipedic cu mâna dreaptă cu toate
degetele am participat aici
transfer cutia între indexul şi poignet-ul
stâng după operaţiuni complexe
desfăşurate în faţa feţei mele şi torax şi
stern pe un câmp de bătălie
în aşteptare alarmată în zorii Waterloo
listez textul lizibil doar mie pe cutie sub
degetul mare, safety
încordez mijlociul stâng sub cartonul rece
colorat
apăs cu buricele indexului suprafaţa cea mai
mică din capăt exact în mijlocul ei.
presupun lumina de amiază care-mi intră în
piele
opacul reflectant al hârtiei se opune acestei
senzaţii calorice
împing indexul pe suprafaţa selectată.
Aud un zgomot
simt un balans al mâinii din cot şi un tremur
în pleoapă
fâlfâitul unui porumbel ce se înalţă dintre
statuile de marmură
îmi distrage auzul
el se înalţă
degetul meu apasă cu o intensitate crescută
asupra celorlalte două
şi asupra sertarului ce se deschide
din nou mâna dreaptă deasupra lui pipăind
o masă ordonată de suprafeţe lungi
resimt încleştarea din faţa retinei în zona
cervicală,
ca şi cum cele două mâini
ar fi tabere adverse
extrag un obiect lung pe care-l simt
determinat ca lung
între inelar şi apucarea lui
de către index şi degetul mare al mâinii
drepte
decid apucarea în papile ce resimt lemnul
fasonat în lungul suprafeţei tăiat indecis
patrulater filiform.
îndepărtez măciulia groasă de la un capăt
resimţit aici ca un început şi sfârşit
am ales unul singur
îl îndrept spre laterala lungă
a cutiei ex-peri-mentale
miroase ca a benzină.
derivaţi din petrol oricum
mirosul meu nu poate alege
ca o consecinţă inevitabilă
survine un zgomot de frecare
între suprafeţe alese, pregătite îndelung.
după două încercări
insist, ezitând.
acum arde.
simt flacără pe lemn.
o apropiu de stern.
în sfârşit voi arde
Eu orbul Homer
voi arde pentru dumneavoastră
stimaţi cititori şi-mi fumez ţigara
cu Nostalgia lui Andrei Tarkovski.
(fragment din “Experiment cu o înserare“- Dan Lotoţchi)
Pare mai mult o vocatie decat o placere; pentru el.
Detaliile pot fi si metafore, dar si neconvingatoare.
Cine are o singura placere nu citeste bloguri…
Nice try.
da, o fi fost coperta cartii
. era azi-vara pe o usa de librarie, aia de jos din “centru”. A4, alb-negru, trasa la xerox. Am crezut ca-i invitatie la lansare, dar se vede treaba ca era doar “poster cu reclama”
.
micheteau.
Nu-i poster, e chiar coperta cărţii. Pe dl. Lotoţchi l-am găsit în Sighişoara, printre alţi oameni care-mi sunt dragi.
unde l-ai gasit?
nu credeam că are mai mult de 3 cititori, asta judecând după ceea ce am bănuit că e poster cu lansare de carte, pe care nu era trecut nici loc nici dată. dar mă bucur că m-am înşelat
.